Ai carte, ai parte?

*** sau Study, study, study partea a 2-a ***

Recent am spus cuiva că am terminat de citit prima carte din seria Dune. Răspunsul a fost “Da’ tu n-ai văzut filmu’, n-ai jucat jocurile?”. Jucasem jocurile și văzusem filmu’, da’ tocmai astea m-au  facut sa vreau să citesc cărțile.

Nu prea mai citește lumea din câte am opservat. Majoritatea se mulțumește cu ecranizarea unui roman reușit (vezi Lord of the Rings, Narnia etc.), imagini băgate pe gât, poveste mai ciopârțită și cam atât. Lumea nu mai citește cărți, nu-și mai imaginează povestea, personajele, peisajele (3 de ‘p’ – oao!), nu mai face nici un efort în a construi lumea din perspectiva lor, ci primește totu’ gata ca la microunde. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Săptămâna asta am văzut 5 filme (cantitate neobișnuită pentru mine) și toate erau cu Bruce Willis (a murit în Armageddon :( ). Îmi plac filmele, da’ al’fel e feeling-ul când citesc, când eu sunt level designeru’.

Da, nu mai citește lumea… Mă-ntreabă un coleg de ce ar citi? Că el n-are prieteni care să citească sau care să discute lucruri din cărți și nici prin cercuri diferite nu merge, așa că nu-i vede rostu’. Tipu’, fie vorba între noi, nu e cea mai ascuțită unealtă din magazie (ca să traduc o zicală englezească). Totuși, cărțile te învață limba în care sunt scrise. Vrei să înveți să vorbește korekt rumanește, citejte ceva dă Cărtărescu sau io știu… Kafka (ăștia mi-au venit primii în minte). Vezi și tu că “nu fi” la imperativ (ce-i ăla?!) se scrie cu un singur “i“, că “el creează” se scrie cu doi de “e” etc. (că nu se pune virgulă înainte de “etc.”). Citind, înveți regulile gramaticale ale limbii, cuvinte noi, expresii. Da’ nu; noi gândim, nu citim (?!). Ce dacă vorbim vangheleză agramată (pleonasm, știu) și scriem q haifaivisme în teze shi lukrarii (taica-miu e profesor și a văzut multe specimene d-astea)? Sau cum îmi spunea cineva că a văzut scris Nietzsche “Nice“. Bravo! Ești prost!

Știi care e faza nașpa? Mulți dintre ăștia dislexici au blog și când intri pe el te apucă durerea de cap când vezi ce vanghelizat e textu’ (zoso are un talent în a-i descoperi).

Concluzia? Habar n-am. Probabil un îndemn la a deschide o carte de beletristică (Learning C++ in 30 days este exclusă deci) și la a o termina de citit. În altă ordine de idei, voi ce-ați mai citit în ultimu’ timp? Eu am terminat prima carte din seria Dune și am trecut la a 2-a. Și încă o chestie: ai carte, ai parte? De ce anume ai parte?

P.S. Nu știu care-i faza cu culorile. Așa mi-a venit.

25 thoughts on “Ai carte, ai parte?”

  1. Eu m-am apucat de Adolescentul (Dosto), dar am cam lasat-o de ceva vreme… ma gandeam ca ar fi cazul sa ma reapuc…

    Am o gramada de carti care ma asteapta, dar nu as putea sa las o carte de Dostoievski neterminata. Numai ca am nevoie sa fiu intr-o anumita dispozitie ca sa ma pot concentra.

    Inainte de asta cred ca am citit Maytrei (da, abia la varsta asta :P )

  2. Păi…nu de mult am terminat o carte d-alu’ Jul vern şi acu m-am apucat de o carte dă pocăiţi căreia i-am uitat numele…e tare să citeşti şi , după părerea mea, cititul ar trebui să ne ocupe mai mult timp decât PC-U’ :P

  3. @Anda: hm, buna idee. Dupa Dune bag si io un Dostoievski ca – spre rusinea mea – n-am citit nimic de la domnu’. Legat de Eliade, better late than never, cu toate ca tot ce mi-a placut de la el a fost “La tiganci” (da, stiu, literatura de liceu)
    @eldorel: depinde daca citesti pe PC si depinde ce citesti.
    @molie: interesanta concluzie :)). felicitari, esti comentariu’ nr. 1000. premiu’ va fi o carte de nietzsche :D

  4. Esti norocos daca reusesti sa citesti. Eu unul nu stiu daca o sa mai reusesc in viata asta. Creez o poveste din orice cuvant si la cate cuvinte sunt intro carte mi-ar lua un milion de ani sa o termin :)

  5. Din lipsa de timp nu mai am când sa citesc. Dupa cum știi muncesc și la servici și acasă. Înainte de asta, când eram 100% freelancer, ma apucasem sa recitesc Eliade: Romanul Adolescentului Miop.
    Am terminat primul volum (liceul) si vroiam sa-l încep pe al 2-lea.
    Înainte de asta citeam Steve Karmazenuk – The Unearthing (Free e-book: http://novels.reading-world.cn/201001/the-unearthing-by-steve-karmazenuk/), carte ce o citeam pe pda:D

    Acum ma chinui sa termin o carte de design : The Smashing Book (http://www.smashingmagazine.com/2009/12/03/smashing-book-its-out-now/?utm_source=Smashing%2BMagazine&utm_medium=badge&utm_content=sm_badges_2.jpg&utm_campaign=Smashing%2BBook%20-%20Smashing%20Magazine%20-%20Badge)

    Cand eram si noi mai mici si o ardeam pe mIRC mai mult de shi si tzi nu foloseam.

    Iar ceea ce zici tu acolo cu gramatica este destul de adevarat. Fiind ceva timp de cand nu am mai citit literatura ma tot surprinde gramatica.

  6. Vorbesti prostii. Tu ai ridicat ochii din iphone sau orice altceva sa vezi cata lume e in metrou cu carti in mana ? Crede-ma, se citeste si se merge la teatru mai mult decat ai crede. Cel putin in Bucuresti. Si cel putin in ce priveste cititul si teatrul.

  7. Ba, ia sa zic si eu vreo doua :D Stiai ca asta cu “ai carte, ai parte” nu are nicio legatura cu volumele? Expresia foloseste sensul arhaic al cuvantului “carte” si anume de “scrisoare” sau “trimitere”. Aveai carte de la X pentru trezorerie (sa zicem) aveai parte de ce-ti trebuia.

    @TheMan: De acord la partea cu teatru, is pline salile de tineret, mai ales ca e super cheap si e mult mai tare decat dusu la cinema. Pe de alta parte, nu am de gand sa critic calitatea literaturii de metrou, ca nu toti citesc mizerii, insa refuz sa cred ca cititul pe metrou e citit in adevaratu sens al cuvantului. Una e sa procesezi o carte si alta e sa treci cu ochii peste randurile ei. Daca tu poti procesa o carte citind-o pe franturi, in graba, intr-un mediu nepotrivit, esti tare. Eu is mai tantalau, tre sa citesc minim 100 de pagini/sesiune si la mine in barlog, altfel se alege praful de carte. Desigur, eu respect activitatea si desi o fac mai rar decat ar trebui, macar o fac cu sens.

  8. @liviu: chiar si la conjunctii/prepozitii? :))
    @molia: hello, hitler!
    @lighting: o ardeam cu sh, tz, q, k etc. pe mirc, odc, ymsg si altele, da’ nu in chestiile oficiale
    @TheMan:
    ma, referitor la faza cu cititu’ prin RATB/Metrorex rar am vazut ce descrii. poate n-am mers cand trebuie, pe ce magistrala trebuie. e drept, am vazut 1 sau 2 cu o carte cand era febra Dan Brown si Paolo Coehlo.
    legat de teatru, nu prea am auzit in juru’ meu sa se mearga, da’ poate ai dreptate. eu prefer opera :) si nu stau cu ochii in aifon pentru ca am carte la mine, mwhaha :P (btw, pauza e de 10 minute *whiplash*)
    @LeudeOras: yes master :D

  9. Doar la alea cu conotatii sexuale cum ar fi “iar”, “si”.. daca mai apare si o interjectie deja s-a dus toata cartea, ca nu pot sa tin orgasmu’n mine pana la ultima pagina :)

  10. daca-ti place stilul Dune, pot sa-ti recomand doua carti de Feuchtwanger: Vulpile in via si Balada spaniola (tradusa recent sub stupidul Evreica din Toledo). stilul e acelasi, difera insa perioada istorica.

    si o carte e bine sa ai mereu. dai peste un tampit, dai in el cu putina beletristica. merge si cu Dex-ul e mare, e gros, e cartonat :)

  11. @liviu: kinky bastard
    @leuldeoras: si invitat am ramas, nimic concret. nu merge relatia noastra :(
    @marele han: am notat. totusi, legat de tampiti, cre’ ca as ramane fara carti in biblioteca la cati intalnesc..

  12. Sa le iau pe rind:
    – faza CU CUlorile e draguta :D (normal, ai vazut ce-i pe blogul meu);
    – la mine a fost invers de fiecare data, citeam o carte si asteptam cu sufletul la gura ecranizarea, sa vad diferentele/ asemanarile/ cum a inteles regizorul textul si cum s-a gindit sa-l “puna” pe marile ecrane. Ultima surpriza placuta in acest sens a fost “Potretul lui Dorian Gray”. Faina cartea, filmul a fost destul de dragut (adica se putea si mai bine).
    – in ultima vreme am dat-o pe carti mai comerciale, specific muieresti daca vrei :). Vreo citeva ar fi: “Alternativa Wilt”, “Enciclopedia lucruilor care ma sacaie zilnic – mic tratata pentru intelectualii agasati”, “Sunt aiurita si se ia”, “Generatia X”, “Regina gafelor”, “Ex-ii anonimi”, “Trimisul nostru special” si “Despre lucruri simple” a Raduleascai (asta mai mult din curiozitate). Ce sa zic, lately am citit cam tot ce mi-a cazut in mina.

  13. Daca te apuci de Dostoievski ti-as recomanda sa incepi cu “Crima si pedeapsa” sau “Umiliti si obiditi”. Asta ca sa te poti “indragosti” de stilul lui… in nici un caz sa nu incepi cu “Demonii” sau “Fratii Karamazov”, pentru ca desi reprezinta literatura cu adevarat valoroasa, sunt destul de greu de parcurs si s-ar putea sa o lasi balta.

    Eu mai am inca 2 pe care vreau sa le citesc (fara asta de acum)… “Idiotul” si “Aventuri in casa mortilor”.

  14. @LeulDeOras… E chiar ok. Tocmai ce am terminat de citit o carte despre Tayllerand (fost minstru de externe al Frantei pe vremea revolutiei franceze, a lui Napoleon si chiar dupa – deh fiecare cu ce il mai intereseaza). Scrisa de un sovietic cam partinitor, ma rog. Ideea e ca am reusit sa o citesc asa, la metrou. Si chiar imi merge. Un 20 de minute la dus, un 20 de minute la intors si ce mai apuc si acasa. Si chiar e ok, daca poti sa faci abstractie de mediul inconjurator. Eu unul stiu ca pot. Si asa ne-am dezvoltat automatisme cand ne ducem spre/venim de la serviciu. Nu ma mai simt bine cu mine stiind ca e un timp efectiv mort si nu il folosesc macar putin. Cat despre calitatea lecturii de la metrou pot presupune ca majoritatea merg pe cartile oferite de ziare (vezi Adevarul), dar sincer nu ma deranjeaza atata vreme cat o fac. Prefer oricand asta in loc de telefonul cu maneaua sau nenea cu castile date la maxim cat sa auda si ceilalti de la 5 metri distanta.

  15. p.s. : Daca sunteti fani, bagati niste Kafka… Are si niste povestioare scurte, cat sa le citesti la un dus/intors. It will blow your mind :)))

  16. off-topic da on-topicul de mai sus: ati observat ca in metrou tinzi sa stai cat de incruntat poti? parca e concurs, care arata mai scarbit. recunosc, uneori il castig chiar eu.

  17. Haha, asta mi-o zisesera oamenii inainte sa vin in Bucuresti. Ca lumea la metrou sta tot timpul incruntata si cu capul in treaba ei. De asta tot timpul o sa ma vezi cu un zambet pe fata (poate chiar un zambet idiot cateodata :)), nu de alta, dar mi-am propus sa nu pic in gaura neagra a depresiei de la metrou).

    P.S. : Ati observat ca figurile astea, impreuna cu nervozitatea colectiva, iti imprima o stare de disconfort? Cateodata simt ca nu pot respira (peer pressure). Stau si ma gandesc cat stres e intr-o garnitura de metrou. Cam nasol…

  18. ma, nu pricepi cum se face: iei cartoaia, te asiguri ca ai priza buna, dai cu sete. pastrezi cartea. eventual ii pui coperti de tabla (E ok, zici ca ai fost in legitima aparare)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *