*** Probabil că mulți din cei care mă urmăresc pe Twitter sau pe Y!M au fost stresați în weekend de mesaje de genu’ “am terminat sesiunea 2 de la GLS, a fost ZID!”. Ei bine, voi elucida misterul. ***

Vineri și sâmbătă am avut ocazia să particip la The Global Leadership Summit pe post de voluntar în trupa care se ocupa de partea muzicală (pe scurt, pe post de tobar). Sincer, nu prea aveam chef deoarece îmi displac conferințele de orice gen pentru că totdeauna aud aceleași lucruri pe care deja le știu așa că recunosc că am fost sceptic legat de acest eveniment, mai ales că sesiunile aveau să fie niște materiale video. Însă, așteptările mele au fost pur și simplu spulberate (în sensul bun) la finalul evenimentului. Fiecare sesiune a fost ca un bombardament de informații folositoare și practice.

În primul rând, despre ce a fost? Păi așa cum spune și numele (care se trage de la faptul că genul ăsta de conferințe s-a întins deja în 50+ țări de pe toate continentele) conferința se adresează tuturor celor care aveau o funcție de conducere mai low-level sau de top, dar nu numai! Multe dintre principiile care s-au prezentat sunt aplicabile și în familie, și la locul de muncă, și în multe aspecte ale vieții.

Cei care au condus sesiunile au fost nume grele în ale managementului, autori de succes și oameni de afaceri precum John Maxwell, Ken Blanchard etc., oameni care țin seminarii despre leadership (nu-mi place cum sună conducere) pentru lideri și echipe din companii/organizații mari precum Wells Fargo, NFL, și multe altele.

Bottom line, conținutul/materialul prezentat a fost unul de o calitate foarte bună, un material pe cât de ușor de asimilat, pe atât de profund și de complex. Pot spune că mi-a schimbat mult – în bine – punctul de vedere asupra a ce înseamnă să fii un lider sau un manager eficient.

Din punct de vedere muzical, echipa tehnică a fost neașteptat de receptivă și pe fază. Am colaborat foarte bine și sunetu’ ne-a dat imbold și nouă – ca instrumentiști – să cântăm mai bine. Ne-am auzit bine, am sunat bine și am putut să ne simțim bine cântând (pentru prima oară într-o perioadă destul de lungă în care sunetu’ făcut era muci de-ți venea să te spânzuri cu chitara).

Încă un lucru care mi-a plăcut a fost organizarea. Ceas! Foarte ordonat programul (care mi se pare că a fost alcătuit încă din luna mai) și respectat cu strictețe, lucru care parcă a adăugat “greutate” suplimentară evenimentului. Chiar nu zici că a fost organizat de români. Toate lucrurile au fost făcute la timpul potrivit, intrările, ieșirile, schimbările de lumini, nici unul mai devreme sau mai târziu. Deci, se poate și la noi cu puțină voință.

Un lucru care mi-a făcut plăcere a fost și să mă întâlnesc pe-acolo și cu Corneliu și Voiculești (care m-a convins să tuituiesc cu hashtag :) ).

În concluzie, a fost un eveniment beton, foarte folositor atât managerilor, liderilor, dar în aceeași măsură și oamenilor obișnuiți care nu ocupă neapărat o funcție de conducere. Am auzit că și la anu’ se va repeta evenimentul (evident cu alte materiale), deci cre’ c-o să mă-nscriu pentru că-s locuri limitate – ca și în cazul evenimentului de anu’ ăsta.

În final vă prezint un moment kodak (de fapt LG) dintr-o pauză dintre sesiuni:

Poate ți-ar plăcea și astea

• 15 iulie
• Save me from myself
• Concert
• Lume noo (II)
• OMC! (Oh, my Coke!)