Niciodată nu m-am bucurat ca e iarnă mai mult ca azi. O zi de luni perfectă (printre puținele):

• nici un moș și nici o babă în RATB: Dumnezeu a avut milă de cei care se duc zilnic înghesuiți la muncă și i-a sechestrat pentru o perioadă pe matinalii devoratori de piețe.
• nici un idiot, pițipoancă sau începător în trafic: și ce bine a fost. S-a circulat așa de lin, fără griji, calm. Bliss. Mulțumim Primăriei și plugurilor că au blocat aceste specimene în spatele mormanelor de zăpadă. De asemenea, mulțumim creierelor lor pentru că nu și-au pus problema să-și ia cauciucuri de iarnă.
• timp de lectură: având în vedere viteza vehiculelor pe vremea asta, este timp berechet de citit o carte – două (după puterile fiecăruia).
• nimeni nu are chef de muncă: când vii la lucru după juma’ de oră de curățat mașina, după alte 15 minute de așteptat să se încăleazcă motoru’ și apoi după 1 oră de stat în trafic, nu prea-ți mai arde să te apuci imediat de lucru.

Așa că, din punctul meu de vedere – simplu programator, fără mașină și cu Dune Messiah după el – iarna poa’ să mai țină.