Tag Archives: 2010

2010

Uof, nu mă prea încântă pe mine lepșele astea onlainice, da’ dacă a venit de la domnu’ Ionuț nu se cuvine să spun nu. Mai ales că și subiectu’ este unu’ la care mă gândeam că merge băgat zilele astea. Așadar, să vă spun despre 5 lucruri/evenimente care au fost mai semnificative în 2010. Într-o ordine aleatoare desigur.

1. Trupa. De mult timp mi-am dorit să cânt într-o trupă. Oferte au tot fost, da’ nu simțeam niciodată că-i momentu’ oportun și la un moment dat chiar eram ofticat că nu se ivește nimic pe gustu’ meu. Până când printr-o “coincidență” am vorbit cu o prietenă și mi-a spus că are nevoie de chitarist. Evident că m-am băgat în seamă și astfel am început să ne întâlnim, să compunem și să zguduim sala de repetiții. Între timp m-am oferit să ajut și în Argument (care deja înregistraseră un album) urmând ca în decembrie, în urma unor diferențe de perspectivă cu prima trupă, să trec full-time la Argument. Personal, mă bucur pentru fiecare secundă petrecută în fiecare din cele două echipe pentru că am avut ocazia să învăț chestii noi și să-mi împlinesc visu’.

2. Logodna. Deși un concept învechit pentru unii și criticat de alții, anu’ trecut m-am logodit și am și stabilit câteva detalii legate de nunta de anu’ ăsta. Mi s-a părut pasu’ logic după 4 ani de relație. A fost un eveniment foarte frumos pe care l-am petrecut în familie și cu 2 preoți prieteni de familie.

3. Argument @ Masca. Am mai scris despre evenimentu’ ăsta și cu alte ocazii, însă simt nevoia să-l menționez și aici în Top 5 momente din 2010. Știu că au fost ceva păreri împărțite, însă din perspectiva mea mini-concertu’ a fost un nouă treaptă în ceea ce privește calitatea muzicală a prestației trupei. A fost unul dintre cele mai “închegate” momente din punct de vedere muzical și am cântat chiar mai relaxat ca până atunci.

4. Revelion. Am făcut revelionu’ împreună cu niște prieteni de la biserica Missio Dei. De ce a fost ăsta un moment marcant în 2010? Pentru că am văzut cum trebuie să arate un creștin autentic. Am văzut tineri ca mine și ca o parte din cei care mă citiți, normali, sănătoși psihic, care pur și simplu transmiteau un suflu pozitiv în orice făceau. Recunosc că m-au uimit prin modul în care se relaționează unu’ cu altu’ în societate, cum sunt drăguți și gata să te ajute, cum sunt preocupați de Dumnezeu, de Biblie, cum iau inițiativă în tot de felu’ de chestii sociale mișto. Niște oameni cum puțini văd în multe din bisericile prin care am fost și cum puțini văd chiar în biserica unde activez. Dacă vreți să vedeți creștini adevărați, întâlniți-vă cu cineva din Missio Dei.

5. Dune. Anu’ ăsta am zis și io să citesc cărțile din seria Dune. Da, știu, d-abia acum? Ei bine, da. Concluzia? Frank Herbert (autoru’) a fost un geniu și păcat că a murit fără să termine toate lucrările pe care le avea în plan. Revenind la Dune, este o capodoperă care se poate lejer lua la întrecere cu Lord of the Rings. Amândouă sunt niște romane extraordinare, da’ Dune mi se pare mai complexă și cu mai multe subtilități. Oricum, LOTR sau Dune, amândouă sunt lecturi foarte mișto care nu trebuie ratate. În engleză, evident.