Tag Archives: criza

Munca – bratara de aur

Cum să supraviețuiesc pe timp de criză? Asta este o întrebare pe care mulți români și-o pun. Am fost dat afară de la lucru sau n-am fost angajat niciodată, ce mă fac? Cine mă mai angajează? Simplu, KFC, McDonald’s, mall-urile etc. Îmi pare rău că realitatea este nu este așa de roză, însă dacă vrei să mănânci ceva tre’ să produci. Iar stând acasă pe banii lu’ mami nu prea rentează.

Nu înțeleg de ce mulți oameni se cacă atâta pe ei că nu vor să lucreze în mall-uri, la căscuță sau la KFC. Munca, de orice fel, nu este rușinoasă! Ești femeie de serviciu într-un bloc – foarte bine, ești casier în Carrefour – bravo ție! Nu ar trebui să-ți fie rușine. Mai mult ar trebui să-ți fie rușine să stai acasă pe banii altora.

Gândește-te dacă n-ar exista nimeni la KFC care să-ți ia comanda pentru că este o muncă “rușinoasă” sau n-ar fi oameni care să-ți răspundă la Relații Clienți la Vodafone pentru că prea este o muncă “de jos”. Absurd, nu? Nu există muncă rușinoasă! Fie că ești gunoier sau manager, munca este brățară de aur (parca asa era zicala)!

Dude, where’s my cash II

Spuneam aici că-mi zboară banii și nu știu pe ce. Așa că am făcut exercițiul pe care mi l-am propus, mi-am facut cont pe mycash.ro (acum au și interfață nouă și mai mișto) și am notat acolo fiecare cheltuială menționând suma și produsul. Și a trecut luna și m-am uitat să văd pe ce s-au dus câteva milioane bune.

În primu’ rând am făcut abstracție de cheltuielile pe care le fac o dată la 3-4 luni (gen tuns, cumpărat țoale, opinci etc.) – aici s-au dus câteva milioane, da’ se amortizează în timp. Tot în segmentu’ pe care nu l-am luat în considerare au intrat și donațiile și facturile.

Așa că au rămas cheltuielile zilnice care arată de genu’ ăsta:

  • 200 de lei + 20 bonuri =  mâncare de prânz. Suma mi se pare rezonabilă, deși tind să cred că dau un pic cam mult pe mâncare în unele zilele doar așa de poftă
  • acum urmează gaura – aproximativ 600 de lei pe dulciuri, sucuri și câteva plimbări cu taxiul. BĂĂĂ!!! 600 de lei!!!11 Și mă mai mir și de burtă. Recunosc că n-am încercat să economisesc pentru că voiam să văd unde-i baiu’. Știam că dau destui bani pe astea, da’ nu credeam că se duc așa de mulți.

Concluzia este una logică. Tăiem M&M-urile, înghețata și plimbările cu taxiurile (cele care pot fi evitate). Cola rămâne pe listă! Însă este și o veste bună, am reușit totuși să rămân totuși cu câțiva bani, mai mulți decât în lunile precedente.

Voi pe ce aruncați banii? Asta dacă nu cumva sunteți responsabili și calculați..

Zodia Cancerului?

*** – Apostol, ai citit Zodia Cancerului? – Nu! – Ai 4! ***

Preaînțelepul nostru marinar de la cârma statului a afirmat ieri că am intrat “oficial” în recesiune deoarece PIB-u’ o să scadă în continuare. Atunci mi-am pus mâinile în cap și am zis…”PE BUNE?!”. Frateeee, dacă nu-mi spunea Băse sigur nu mă prindeam, nuu. Mersi, captain Obvious, că mi-ai descoperit asta. Orbu’ de mine n-a observat disponibilizările în masă de până acum, nuu.

Și ce e mai stresant e că dacă până acum tot auzeam “criză, criză, criză” la tot pasul, acum aud și mai mult. Deja am auzit tanti în troleu și tramvai vorbind despre noul cuvânt – recesiune – ușor panicate. Eu nu înțeleg, sincer, cum o singură vorbă parcă a trezit românul care de mult timp mânca rahat. Oare acum că i s-a spus că nu-i bun, se panichează și crede că o să moară de foame? Pe bune… Nu ne-a doborât criza din ’30 și o să murim, vezi Doamne, acum.

Oameni buni, băgați-vă mințile-n cap! Nu propagați degeaba panică. Da, urmează vremuri grele, dar hei, noi românii suntem obișnuiți… Nu m-a deranjat să mănânc în trecut pâine cu unt și sare sau griș/orez cu lapte de 3 ori pe zi, n-o să mă deranjeze nici acum… Sau am uitat să trăim ca Pavel?

Hai să nu facem pe noi ca niște potăi fugărite, ci să dăm tot ce-avem mai bun. Și dacă bunul Dumnezeu o vrea să vină vremuri grele sau mai grele, asta e… tot El o să ne și scoată (one way or the other :) ).

Order maker IV: Criza

***În vremuri de criză, soluții de criză***

Eram azi la serviciu și deodată mă bufnește o poftă de paste Al Arabiata cum bine știu să le facă ăștia. Așa că am intrat pe site, am dat telefon, am făcut comanda și domnișoara îmi spune că în aproximativ 40 de minute ajunge și comanda (asta pe la 11,45). Bun! Fericit mă întorc la pointerii mei. Se face 12,30, nici un semn… mă gândeam că de la Unirii la Progresului ajunge mai repede. No worries, d’-abia aștept să mănânc. Când, deodată, sună telefonul (“Comanda!!”, țip io triumfător). Răspund la telefon și începe convorbirea:

El: Alo? Domnu’ Marin? (MARIN?!!! What the…!?)

Eu: Murariu, da.

El: Ah, da. Eu sunt la Palatul Parlamentului (d’-abia acolo? meh, no worries) și am sunat să vă întreb unde să cobor (?) că sunt în 385 (CE MĂĂĂĂ?!! 385???!!! și dintr-o dată mi-a venit un val de râs dinspre laringe pe care cu greu mi l-am stăpânit).

Eu: Păi (nu râde!).. ăăă.. coborâți la (NU râde!!)  stația ș.a.m.d. (cu voce tremurândă, printre încercări de a-mi stăpâni râsul).

Imediat ce am închis, eu și colegii ne-am pus pe râs. Cu 385-u’, mă?! Criza asta… Vreo 5 minute nu mi-a venit să cred.

ÎNSĂ…însă, mâncarea a fost foarte bună (ca la restaurant, de altfel) ȘI ne-au dat și sucuri moca din partea casei. N-am avut nimic de reproșat din punct de vedere al calității produselor (nici eu, nici colegii), atâta că a durat aproximativ o oră să ajungă. Așa că recomand tuturor să comande mâncare de la Cassa Adeli, numa’ să aibă grije să o facă din timp, cam cu o oră înainte.

Poftă bună, sta-v-ar în gât!