Tag Archives: mare

Nudification

Mă, nu știu cum aveți voi norocu’, da’ io când mă duc la plajă, iar în apropierea mea sunt nudiști, întotdeauna sunt flancat de babe, grase, urâte sau o combinație între astea 3. Deși în jur sunt tipe care arată OK, astealalte țin mortiș să-și etaleze talentu‘. Nu înțeleg ce anume le motiveaza! Să le lom pe rând:

Babele: what has been seen cannot be unseen! Să zicem că tipele tinere ar mai avea motiv să facă plajă nud – mai au un decolteu, mai se destrăbălează printr-un club, mai apar într-un porn pe net, deci să zicem ca au scuză. Da’ babele?! De ce? De ce țin ele neaparat să mi se topească ochii în orbite de fiecare dată când mă uit în direcția lor? Moartea când vine chiar nu este interesată de faptu’ că tu prezinți locuri nebronzate pe piele din cauza costumului de baie…

Grasele: deja știm cum arată Jabba the Hutt și nu este placut. Surprinzător, nu? Straturi peste straturi peste strauturi, nici nu mai distingi ca lumea anumite lucruri. Măcar, dacă tot aveți o condiție mai specială, încercați să mascați lucrul acesta. Și nu, bikini cu tanga NU sunt o soluție!

Anu’ ăsta, din nefericire, am prins combinația fatală – babe grase; da, la plural – erau doo. Și nu știu cum se facea, da’ tot timpu’ se așezau pe șezlongurile din fața noastră. Și stăteau așa de comod întinse pe spate, Doamne, apără și păzește! Cred că mai mult îngrijorat am fost de ele decât de exploziile solare. Cu siguranță ele erau mai nocive irisului, corneei si pupilei.

Vi se-ntâmplă și vouă sau doar mie mi-a fost dat să trăiesc asemenea traume?

La mare

[La mare, la soare, gunoaiele-s mormane]

Uitasem cum este la mare. Mult jeg. PET-uri si ambalaje aruncate peste tot. Uneori se mai intampla sa dai si peste o sticla sparta si bine camuflata prin nisip, da’ asta se intampla destul de rar. Dar in ceea ce priveste gunoiu’ suntem foarte productivi.

Hai, sa zicem ca inteleg treaba cu mizeria in orase – e mediu artificial. New Yorku’, cat o fi el de metropola, tot avea zone in care abunda gunoiu’ – ma rog, asta era acum vreo 10 ani; poate s-or fi schimbat vremurile. Da’ in mediul natural (vezi plaja, parc etc.) rar te intalneai cu obiecte lasate hai-hui.

Nu si la noi insa. Si uitasem lucru’ asta. De ce se intampla la noi asa? Raspunsul mi-a fost dat la prima intoarcere a capului – o ceafa lata cu lantu’ valoros.

Concediuuuu!!

Da, sunt in concediu, in sfarsit. O saptamana in care sa n-aud de C++, ObjectARX, AutoCAD si Visual Studio, ci doar de mare, gratare, distractie si un pic de UDK.

Totusi, nici prima zi n-a fost lipsita de momente naspa. Trenu’ a intarziat (ma asteptam) o ora si jumatate, iar dupa ce l-au tras la linie a mai stat o juma’ de ora. Meh, asta este, am juns cu 2 ore mai tarziu. Si asta ar fi fost OK daca scaunele din vagoanele noi n-ar fi fost extrem de jegoase. Totusi a fost mai bine decat cazul in care scaunele erau banchete cu linoleum maro pe ele. Brr. Oricum, am ajuns cu bine. Drumul n-a fost lipsit de oameni prosti asa ca nu prea ne-am plictisit pe drum.

Marea este foarte calda (o plaja intre Eforie Nord si Eforie Sud), insa imputita si are un aspect de concentrat de jeg. Meh, poate ne-om preumbla si pe la alte plaje, da’ important este ca sunt in concediu si am un pic mai mult me-time decat de obicei. Hai pa!

15 iulie

*** Nu, nu e nimic special legat de data asta, pur și simplu nu aveam idee de titlu ***

Long time no seen ar zice englejii. Postu’ ăsta este un mic update referitor la ce mai fac :) .

Sunt în concediuuu! Încă. În prima săptămână am fost plecat la mare; am stat undeva în Techirghiol (unde miroase a bășini și unde vezi funduri de moși – yum) la o casă de vacanță la care am acces prin alianță (grin), dar am mers la plajă undeva în Eforie (Nord, parcă) unde era mai puțină lume și apa OK. Vremea a fost mișto, apa la fel, a plouat doar 2 seri, dar ultima a fost cât pentru toata săptămâna. Aveam TV în fiecare cameră acolo, așa că nu am scăpat nici acolo de Maicăl. Mai bine zis de tot tam-tam-u’ legat de moartea lui, înnmormântarea, oare a murit sau a fost înscenată etc. În timp ce eram la mare am aflat și vestea tristă că Ana a încetat din viață.

Venit de la mare, luni dimineața când mă trezesc mă întâmpină tata cu un zâmbet larg – “Hai să punem parchetu’ că așa am vorbit”. Mda…Wait, what?! Așa că de luni, aprox. 12 ore / zi am pus parchet în două camere, mutat mobilă (d-aia zdravănă) și mi-am luat porția zilnică de rumeguș (în ochi, în plămâni) și de silicon :) . Azi am o mică pauză cât se zugrăvește, dar prevăd că vine rându’ holului.

În acest interval de două zile, s-a lansat (moamă) colaholicu.ro versiunea 2.0b sub sloganul Always beta, în memoria .swf-ului care se împotrivea cu stoicism să funcționeze calumea. Am vrut să pun Always beta’ than you, da’ probabil că 90% nu se prindeau de acest joc de cuvinte gen Happy Feet așa că ideea a rămas în pom (spre fericirea celor mulți). Eu și Fil avem idei mărețe cu privire la acest domeniu, pe care le vom materializa la momentul (ne?)potrivit. Prima cre’ că va lua naștere undeva săptămâna viitoare (sper) so keep an eye on us.

Un lucru interesant cu privire la luna iulie pe care nu l-am menționat este că împreună cu niște prieteni ne-am hotărât să nu ne radem (pe față) toată luna. Funny. Arăt ca Iisus, vorba prietenei mele, acum cu barba asta. Dar sunt decis să mă dedic acestui jurământ solemn și să nu-mi rad tuleii toată luna. Noroc că n-am nici o nuntă luna asta :D , lucru care mi-a și facilitat această decizie. Sper, totuși, să nu mă fi bronzat cu barbă…

OK, acestea fiind spuse mă întorc la treabă. You are always beta’ with colaholicu.ro… pac-pac… Na, că am făcut-o :D .